Mi s-a părut o nedreptate să te plingi de roşiile din Bucureşti. Da, văzute din Focşani ele or părea din carton presat, nu zic. Dar cînd le priveşti dinspre celălalt capăt al binoclului...
PS Click aici pentru imagini Flash (do not skip intro!) despre cum se construieşte o seră pe nisip (noi sintem ăia de sub nivelul mării, deci trăim pe nisip)
Ah,da, ăştia de mai sus sînt bondari. Cît o fi tehnologia de performantă, polenizarea tot cu albine se face. Aşa că fiecare seră de roşii are stupul ei. Daaaar, albinelor nu prea le place floarea de tomată(sic!), aşa că dacă fermierul deschide fereastra serei - ceea ce se întîmplă primăvara, albinele ţuşti pe geam. Şi cum au găsit o poiană, o livadă, o pădurice, în fine hrană, cum se-ntorc să dea de ştire - şi dus a fost tot roiul, cu regină cu tot.
Prin 1990, nişte foarte meseriaşi cercetători belgieni au descoperit că amărîtul de bondar nu posedă acest mecansim: acela de a anunţa trupa unde se găseşte mîncare mai bună. Aşa că tonţilor de bondari (care da, sînt folosiţi cu succes la polenizare) poţi să le deschizi fără grijă geamul, singurul drum pe care îl ştiu e cel de-ntors acasă. În cutia lor de carton şi plastic lîngă roşiile lor de carton şi plastic.
8 comentarii:
polenizarea la tomate se face prin ... lovire.
practic, locasul unde-s staminele calare pe pistil este inchis, incit nu ajunge nici un animul sa le polenizeze. floarea trebuie scuturata, lovita. d-aia albinele n-au stat, ca n-au gasit ce sa manince. blegul de bondar nu prea se prinde ca nu e hrana acolo, si tot cauta, zdranganind florile de tomate. sau poate ca maninca din sucurile de pe linga petale, sau chiar petale, cine stie. nu stiu care-i alimentatia bondarilor, dar stiu cum e cu birds and bees la tomate. :)
si lauda aia ca Naturpol, ceeee sa spun. pai cum sa ajunga cineva sa faca polenizarea la vrejurile alea de rosii de 4 metri? normal ca te folosesti de zburatoare ca doar ele pot ajunge la inaltimile la care-au dus ei legumele. pot s-aduca si un roi de colibri pentru cultura de bostan si n-ar fi mai ecologici.
(inca una si ma duc)
Il inteleg pe Radu. Eu am batut drumul Buzaului de 7-8 ori in vreo 4 saptamini, dupa legume adevarate crescute pe cimp. Zona Buzau / Prahova.
Si aveau cu totul si cu totul alt gust. Il si uitasem, si daca n-aveam norocul sa dau peste astea, n-aveam termen de comparatie.
Stii tu rosiile alea cu suc, din anii 80? le cumperi de pe marginea drumului spre Buzau. N-am fost mai departe.
Domne, io ce-am citit aia am tradus.
Bestuiving
Bestuiving is nodig om de planten vruchten te laten vormen. Hierbij wordt stuifmeel van de meeldraden overgebracht op de stempel van de bloem. Sommige planten bevruchten zichzelf. Andere planten laten het stuifmeel verwaaien met de wind of laten de bestuiving verzorgen door vogels, vlinders en insecten, zoals bijen en hommels. De nectar van de bloem en het stuifmeel van de meeldraden is een belangrijke voedingsbron. In 1985 werden bij wijze van proef bijen ingeschakeld voor de bestuiving van tomaten. De tomaat is voor bijen echter geen aantrekkelijke voedingsbron. De bloem bevat weinig stuifmeel en nauwelijks nectar. Als het voorjaar begint, gaan de ramen van de kassen langer open. Bijen die naar buiten vliegen, komen dan bloemen tegen die veel meer voedsel bevatten. Het gevolg is dat weldra alle bijen uit de kas vertrokken zijn. Later ontdekten Belgische onderzoekers dat ook hommels voor de bestuiving gebruikt kunnen worden. In 1990 werden ze voor het eerst op grote schaal in de tomatenteelt ingezet. Hommels hebben als voordeel dat zij wel het hele jaar in de kas actief blijven. De ramen kunnen dus gewoon open gezet worden. Er vliegt wel eens een hommel naar buiten, maar dat leidt niet tot het vertrek van het hele hommelvolk. Hommels missen namelijk de mogelijkheid om de plek van een voedselbron aan hun soortgenoten door te geven; bijen kunnen dat wel.
Da, îl înţeleg pe Radu. Totuşi roşiile de solar din România cresc în pămînt, pe pămînt, doar cu neşte plastic acoloşa d'asupra. Cît priveşte roşia adevărată, ce să spun, anul ăsta nu am regăsit-o nici în Bucureşti, nici în Grecia.
Anul trecut în Grecia am mîncat roşii adevărate, anul ăsta nu mai aveau :(((
O să mergem la vară înspre Buzău, căci acum doi ani luasem toamna obiceiul de-a ne duce la Lille după vestitele Coeur de boeuf
Ba sa-mi fie cu iertare!!!
Rosiile de la Foscani City au crescut sub cerul liber fara plastic pe deasupra. :)
N-a stat nimeni sa pandeasca bondari pe acolo si sa-i momeasca la polenizare.
Rosiile din supermarket erau inca "proaspete" dupa 4 saptamani de stat in frigider iar alea de la Focsani s-au stricat dupa 1 saptamana. Freaky!
Pe unele le-am mancat iar pe celelalte le-am aruncat la gunoi! Ghici pe care? :)
:)))
voi aveti ceva cu rosiile sau ci focsaniul? :)
bine te-am gasit "A"
Trimiteți un comentariu